Colaboratorii centrului de asistență a consumatorului sud atenționează populația că la un șir de legume procurate la piața centrală de legume a orașului Cahul și predate pentru investigații la laborator, a fost depistat un nivel înalt de nitrați.
În luna aprilie, de către medicii sanitari ai centrului de asistență a consumatorului sud, au fost colectate probe de legumele timpurii comercializate la piața centrală de legume a orașului Cahul.
La laborator pentru investigații au fost predate 11 loturi de ridichie timpurie, 7 loturi de castraveți, 5 loturi de varză alba nouă, 5 loturi de dovlecei, 5 loturi de ceapă verde, 5 loturi de roșii, 1 lot de rădăcină de țelină, 1 lot de spanac.
În rezultat, din cele 40 de probe investigate, cele mai bogate în nitrați s-au dovedit a fi ridichia timpurie cu o depășire a cantității de nitrați admisibile de la 1,5 pînă la 2,5 ori și dovleceii, în care s-au depistat o cantitate de nitrați de 2,9 ori mai mare decît nivelul maxim admisibil. Din cele 11 loturi de ridichie doar unul corespundea normelor, iar la dovelcei, din 5 loturi, doar două au fost bune pentru consum. În celelalte loturi de legume conținutul de nitrați a fost în limita admisibilă.
Centrul de asistență a consumatorului sud atenționează populația de a nu achiziționa fructe și legume din locuri neautorizate, sau de pe marginea drumurilor, acolo unde nu se cunoaște și nu poate fi apreciată proveniența și calitatea produselor comercializate.
Centrul de asistență a consumatorului sud activează în cadrul Centrului ”CONTACT-Cahul”, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei și/sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei.
Ce sunt nitrații și cum îți pot afecta sănătatea?
Nitrații și nitriții sunt componenți naturali ai solului și fac parte din ciclul azotului. Ei apar odată cu mineralizarea substanțelor organice azotoase provenite de la plante și animale. Unii nitrați sunt absorbiți de rădăcinile plantelor și au rol de materie primă pentru sinteza proteinelor și a altor compuși cu azot. Surplusul rămas contaminează pînza freatică, regăsindu-se în rîuri, lacuri sau în apele subterane.
În mod natural, între nitrații din sol, apă și plante se stabilește un echilibru. Însă activitatea omului a rupt acest echilibru, prin utilizarea intensivă în agricultură a îngrășămintelor organice naturale- și mai ales a celor azotoase sintetice. Îngrășămintele îmbogățesc solul, însă aduc cu ele și nitrați, iar aceștia se acumulează în plantele cultivate, pînă la niveluri dăunatoare pentru consumatori.
În natură, în zonele unde omul nu a intervenit, nitrații se găsesc în sol în cantități între 0-2,5 mg/L – conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizația Mondială a Sănătății), IARC (International Agency for Research on Cancer). Cînd conținutul de nitrați din sol depășește 2,5mg/L, atunci cel mai probabil că surplusul este cauzat de factorul uman de poluare.
Mai jos atașăm rezultatele investigației de laborator: